Vine un nou an și nu vreau să ratez începutul… acesta este laitmotivul ultimelor zile. Și m-am gândit că am nevoie de ceva care să mă ajute să mă organizez mai bine și astfel să mă pot concentra la ceea ce contează.
Despre ideea de ”bullet journaling” am auzit de vreo doi ani, dar niciodată nu mi-am făcut curajul necesar pentru a începe acest drum. De ce curaj? Pentru că ai nevoie de curaj ca să începi ceva (și să continui), indiferent cât de mic pare acest început.
Ce este bullet journaling?
De asemenea, ceea ce este descurajant când te gândești să începi ”bullet journaling” este faptul că acest concept a evoluat (aș zice mai degrabă că a ”involuat”) înspre a considera un ”bullet journal” drept o lucrare artistică. Dacă dai un search pe youtube, cele mai relevante rezultate oferite vor fi cele în care autorul vorbește despre cum să desenezi și cum să faci paginile cât mai ”pretty”.
Te doare capul? Concentrându-te pe aspectul jurnalului, am impresia că ajungi să pierzi din vedere scopul pentru care te-ai apucat de el. Un jurnal trebuie să vină în sprijinul creșterii productivității, indiferent că vorbim de ”productivitate” sufletească, financiară sau profesională.
Așadar, hai să începem să ne facem un bullet journal. Dar cum să facem asta? Putem începe prin a ne inspira direct de la creatorul ”bullet journaling”-ului.
Ryder Carroll (https://www.rydercarroll.com/) a menționat pentru prima dată despre această metodă de organizare în cartea ”Crushing it: THE BULLET JOURNAL METHOD: Track the Past, Order the Present, Design the future”, publicată pentru prima dată în 2018. Nu vă faceți griji, această carte există și în varianta românească, fiind publicată de editura Publica în 2019.
Ce este așa special la folosirea unui bullet journal?
Poate cea mai bună explicație pentru bullet journaling este motivul pentru care a apărut acesta.
Încă din clasele primare, Ryder Carroll și-a dat seama că suferă de o lipsă de concentrare, fiind într-un final diagnosticat cu ”tulburare de deficit de atenție”. ”Nu era vorba că nu mă puteam concentra. Pur și simplu îmi venea greu să mă concentrez pe lucrul potrivit la momentul potrivit, să fiu prezent” (pag. 14). Mult timp a trebuit să se conformeze cu acest stigmat și să caute metode pentru a-și organiza mai bine viața.
”Prin încercări și multe erori, am construit treptat un sistem funcțional, totul în caietul meu de modă veche. Era o combinație între agendă, jurnal, caiet, listă de sarcini și carnet de schițe. Acest sistem mi-a oferit un instrument practic și, în același timp, înțelegător de organizare a minții mele” (pag. 14-15).
Cu alte cuvinte, un ”bullet journal” nu este un instrument, ci un sistem de instrumente care ar trebui să participe la urmărirea unor scopuri stabilite de fiecare persoană în parte. Ce înseamnă asta? Înseamnă că fiecare persoană poate avea sistemul propriu, neexistând o lege care să stabilească structura exactă a ”bullet journal”-ului. ”[Metoda Bullet Journal] vă va ajuta să vă organizați, furnizându-vă instrumente și tehnici simple care pot aduce zilelor voastre un plus de claritate, direcție și concentrare”.
Ce treabă are asta cu mine?
De ce vorbim despre soluția cuiva care suferă de deficit de atenție? Pentru că observ că deja multă lume, inclusiv eu, suferim de această ”maladie”. În era aceasta digitală în care trăim, suntem asaltați de atâtea informații venite din toate părțile, încât suntem pur și simplu paralizați. Orice plan pe care ni-l facem este amânat pe termen nelimitat de activități care ne distrag, fie că vorbim de statusurile prietenilor de pe Facebook, de un ultim video pe care vrem să îl vedem pe YouTube, de cele mai recente articole de pe Twitter sau Reddit, de reducerile promise de un magazin online sau de ultimele emailuri primite. (Nu-i așa că citind această listă de activități deja voiați să schimbați pagina și să treceți la una dintre acestea?).
Mediul în care trăim ne aduce într-o stare de oboseală decizională, „cu alte cuvinte, cu cât trebuie să luați mai multe decizii, cu atât devine mai greu să le luați cum trebuie. Acesta este motivul pentru care sunteți mai înclinați să mâncați ceva nesănătos la cină, la sfârșitul zilei, decât un mic dejun nesănătos la începutul zilei, când aveți ‘rezervorul de voință’ plin” (pag. 46).
Așadar, de ce să ne facem bullet journal?
”Verba volant, scripta manent”, e un proverb des repetat. „Vorbele zboară, scrisul rămâne”. Acest adagiu poate fi folosit și în contextul bullet journaling-ului. Trebuie doar să ne facem curajul de a trece la fapte.
Pentru că degeaba ne propunem să facem ceva anume, dacă în momentul următor, energia ne este acaparată de alte activități.
Pentru a scăpa de oboseala decizională cu care fiecare dintre noi ne confruntăm, trebuie să ne îndepărtăm puțin pentru a vedea imaginea de ansamblu. Nu putem vedea pădurea, dacă stăm să ne uităm la copaci.
„Aveți nevoie de un pic de perspectivă, atât pentru a vă identifica alegerile cât mai clar, cât și pentru a le strânge într-un singur loc. Veți face asta scriindu-le. De ce să le scrieți? Fiecare decizie, până când este luată și implementată, rămâne doar un singur gând. Să vă amintiți toate gândurile care vă trec prin cap este ca și cum ați încerca să prindeți pești cu mâinile goale: ele vă scapă rapid din strânsoare și dispar înapoi în adâncurile mâloase ale minții voastre. Scrierea lucrurilor ne permite să ne căpătăm gândurile și să le examinăm la lumina zilei. Exteriorizându-ne gândurile, începem să facem ordine în mințile noastre.” (pag. 47-48).
Hai să vedem și o trecere rapidă asupra structurii unui bullet journal:
